"Dezvoltarea afacerii este asigurata     
printr-o
CONDUCERE COMPETENTA"    

 articole/
 informatii utile
 informatii
 video
 cerere
 oferta

Dezintegarea economiei Romaniei de dupa 1989 a permis formarea iluziei ca managementul firmei poate fi aplicat/ abordat intuitiv-speculativ, <dupa ureche>
(iluzia dezvoltarii firmei din <nimic>, fara o abordare calificata a managementului,
rezultat al dezintegrarii economiei Romaniei de dupa 1989
)


(Nota: textul din articolul urmator este protejat de legea dreptului de autor, legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, actualizata,
drept acordat s.c. Premier Management s.r.l., Bucuresti)



Ca urmare a evolutiilor de dupa 1989, in cultura publica contemporana (si de afaceri) s-a inradacinat credinta conform careia o firma poate sa se dezvolte accelerat <din nimic>, practicand un management intuitiv-speculativ (<dupa ureche>). Prin acest articol argumentam faptul ca prabusirea economiei Romaniei dupa 1989 a fost principalul factor al cresterii exponentiale a multor firme, factorul managerial avand un rol de multe ori nesemnificativ. Odata cu cresterea concurentei, modificarea comportamentului clientilor si sporirea autoritatii in aplicarea cerintelor legale si reglementare, aplicarea managementului calificat, bazat pe principii, proceduri, instrumtente si tehnici specifice, devine o necesitate pentru firmele care doresc sa supravietuiasca si sa se dezvolte.


·      Companiile romanesti, datorita specificului economic din Romania de dupa revolutie, au aparut si s-au dezvoltat aparent din <nimic>.

 

·     Economia Romaniei functiona inainte de revolutia din 1989 ca o corporatie a carei Presedinte era chiar Presedintele Romaniei (dictatorul) si, ca orice corporatie competitiva, avea un sistem centralizat de planificare, organizare, coordonare, control (a se vedea modul de organizare al unor corporatii de astazi cum ar fi: Microsoft, Toyota etc.).

  • inainte de 1989 totalitatea intreprinderilor care formau economia Romaniei era detinuta de cetatenii Romaniei, sub o forma nenominala, colectiva - toti cetatenii Romaniei aveau statut echivalent de <actionar/ asociat> al corporatiei numita <Economia Romaniei>

obs.:
-
de aceea, in cultura romaneasca, avem expresii: <noi, romanii avem...>, < noi, romanii, detinem ...>, 
  expresii care vor disparea odata cu instituirea capitalismului absolut, dupa cum se manifesta tendintele 
  prezentului – aceasta insemnand ca toate proprietatile si toate institutiile, de orice natura, vor fi private (se
  trece accelerat de la <noi> (comunitate), la <eu> (individualism). 
    

 

·    Note:
- competitivitatea unei corporatii (firme) este data de capacitatea de a se dezvolta pe o piata intens
  concurential si, in mod esential, de capacitatea de a obtine profit
                 - este o perspectiva specifica capitalismului - urmareste interesul actionariatului/ asociatilor. Aceasta abordare 
                    este ascunsa de cele mai multe ori de capitalistii contemporani prin diverse elemente de propaganda - 
                    mesajele oficiale, misiunile enuntate oficial de companii, in cea mai mare masura, sunt concentrate pe 
                    transmiterea unei imagini care evidentiaza rolul benefic al companiei pentru comunitate, efectul 
                    benefic pe care aceasta il aduce bunastarii angajatilor si, evident, mediului.   
                   (capitalistii zilelor noastre sunt numiti frecvent, usor eufemistic, <intreprinzatori>, sau <investitori>, in
                    detrimentul chiar al termenului de <patroni> (termen uzitat destul de frecvent in anii 90). Ei sunt 
                    promovati ca vitali pentru a avea o economie <sanatoasa>, sunt cei care <creaza locuri de munca> etc.)

 

·      in cazul economiei Romaniei de dinainte de 1989, actionarii/ proprietarii (care erau cetatenii Romaniei) nu aveau putere de decizie asupra distribuirii beneficiilor (a profitului). Deciziile erau luate de Presedintele Romaniei (de dictator). Acesta se  considera <imputernicit> de cetatenii Romaniei (proprietarii de drept) sa actioneze dupa cum crede de cuviinta.  
 Ca urmare, acesta (Presedintele Romaniei - dictatorul), din dorinta de acumulare (poate similar ca personajul literar
 Hagi Tudose din nuvela cu acelasi nume scrisa de B.Delavrancea) era mai interesat de reinvestirea <profitului> pentru a castiga mai mult (pentru a creste <economia>) si in foarte mica masura era interesat de bunastarea populatiei.

          - in termeni contemporani, putem spune ca <managerul general> numit de actionariat (de fapt, impus
            actionariatului) decidea daca se vor repartiza <dividentele>, daca actionariatul (cetatenii Romaniei) 
            beneficiaza de rezultatele cresterii economice obtinute.
 
           - este usor surprinzator ca dictatorul urmarea, ca un capitalist sadea, o directie de crestere a <profitului>
             (cresterea economiei si rezervelor), in detrimentul bunastarii populatiei Romaniei.
             Surpinzator este faptul ca dictatorul se declara un infocat al comunismului dar actiona ca un capitalist 
             in toata regula, urmarind profitul si nu bunastarea populatiei, incalcand grav una din directiile fundamentale
             ale doctrinei comuniste.
             (probabil considera, urmand valori specifice culturii stoice manifestate predominant in mediul 
              rural, aliniat la anumite valori promovate in fapt si de majoritatea religiilor, ca <
mai bine suferi acum, 
              ca sa te bucuri mai tarziu>, cu alte cuvinte, <chiar daca acum <strang cureaua>,  mai tarziu, prin acumulare,
              poporul o sa-mi multumeasca pentru bunastarea pe care i-am adus-o>).


          - s-a produs si un aparent paradox ca urmare a comportamentului <capitalist> al dictatorului: in majoritatea 
            intreprinderilor, a organizatiilor care formau <corporatia Romania> au fost promovati, cu predilectie,
            oameni care aveau un pofil de capitalist (orientat catre profit (individualism), manifestand oportunism si spirit
            duplicitar (o mare capacitate de adaptare la mediu). Acestia nu aveau nimic cu doctrina comunista. 
           
In cea mai mare masura, conducatorii <crescuti> de dictator in spiritul capitalist au fost principalii
            generatori ai dezintegrarii economiei Romaniei de dupa revolutie si, de cele mai multe ori, beneficiari ai
            acestei dezintegrari.
                   - prin sistemul de selectie la nivelul structurii de management a <corporatiei Romania> s-a creat cultura
                     individualismului. Aceasta a inflorit imediat dupa revolutie, fiind preluata inconstient de majoritatea
                     populatiei.
                           - daca un grup de oameni reuniti intr-o organizatie au o cultura a individualismului, entitatea formata
                             din acel grup manifesta ineficienta, spre detrimentul fiecarui membru al grupului,
                                      - motivul principal al ineficientei individualismului consta in faptul ca acesta determina slabe
                                        sau chiar inexistente relatii intre membrii grupului,

                                                       - cunostintele si bunele experiente nu sunt impartasite (nu se aplica englezescul 
                                                   <knowledge management>,
                                                 - multe din activitatile strict necesare pentru  functionarea eficace a organizatiei
                                                   nu sunt realizate, sau sunt realizate incomplet,
                                                 - exista tendinta ca resursele sa fie deturnate pentru beneficiul personal 
                                                  (individual), neurmarind interesele entitatii care formeaza grupul si, in consecinta,
                                                   rezultatele entitatii care formeaza grupul sunt slabe, in final, fiecare membru al
                                                   grupului avand de suferit.


                    - obs.: la nivel microeconomic, pentru a fi eficace, managementul trebuie sa dezvolte in propria 
                               organizatie o cultura a comunitatii
(opusa individualismului)

                                    - abordarea comunitara, apartenenta la o comunitate, nu exclude manifestarea individualitatii
                                      si implinirea personala, dupa cum propaganda curenta incearca sa acrediteze. Comunitatea 
                                      poate fi pentru o persoana foarte benefica. Este un spatiu (virtual) in care individul se
                                      regaseste din perspectiva valorilor si credintelor impartasite. Comunitatea poate oferi
                                      siguranta, protectie si sprijin pentru a raspunde la o agresiune percepute din mediu de la 
                                      entitate puternica. Prin echilibrul pe care il da o comunitate, o persoana se poate concentra
                                      pe aspecte de implinire si de dezvoltare personala. 
                                        - in firma, daca managementul a reusit sa promoveze o cultura a comunitatii, angajatii 
                                          manifesta activism, au o atitudine favorabila fata de imbunatatire, participa activ la 
                                          performanta firmei (a comunitatii; firma fiind perceputa ca comunitate din care fac parte).  

 

  - actionarii/ proprietarii economiei Romaniei, (cetatenii Romaniei) judecand reductionist si focalizat pe sine (pe ceea ce simteau in mod direct) considerau economia Romaniei ca <slaba>, necompetitiva (neprofitabila, o colectie de <fiare vechi>, dupa cum se pronuntau, dupa 1989, anumiti conducatori de dupa revolutie). 
   
  - in mod real, inainte de 1989, cetatenii obtineau (direct) putine beneficii din cresterea economica si, in
        plus, <pentru a strange cureaua> erau obligati la un comportament de multe ori injositor (primeau anumite
        alimente doar pe cartela, existau restrictii de energie electrica etc.). 
        In conditiile in care era evidenta (vizibila) dinamica crescatoare a economiei, beneficiile obtinute de cetateni 
        (actionari/ proprietarii de drept ai economiei Romaniei) erau modeste si, de cele mai multe ori, indirecte (prin
         constructii, prin anumite facilitati etc.). 
       
Cetatenii Romaniei erau zi de zi supusi unor declaratii propagandistice comuniste care enuntau ca bunastarea 
        poporului este o prioritate, in conditiile in care realitatea 
perceputa de cetateni in fiecare zi era cu totul alta 
        (in fapt, cetatenii Romaniei erau tinuti captivi intr-un regim specific unei stari de razboi, specific unei economii
        care s-a prabusit ca urmare a unei catastrofe). 
               - acest fapt a facut ca dupa 1989 populatia sa manifesta o mare disponibilitate de a fi deposedata
                 de activele pe care le detinea la <corporatia Romania> (renunti usor la active atunci cand cand
                 nu sti ca detii, sau cand acele active nu pare sa-ti aduca benefici sau, chiar, ti se spune ca produce costuri,
                 continuand cinic cu o afirmatie din media de dupa revolutie: <le dai si cu un dolar, sau chiar pe gratis, 
                 numai sa scapi de ele!>).  
            


·       Conducatorii Romaniei de dupa revolutia din decembrie 1989, poate cu mintile incinse de bogatia (economia Romaniei) ramasa fara <stapan> (dictator) si, poate, in mai mica masura, din ignoranta, imediat dupa revolutie si in anii urmatori, au dezintegrat structura centralizata a economiei lasand, in cea mai mare masura, fiecare unitate economica <sa se descurce singura>, situatie de supravietuire imposibila pentru multe unitati economice. 
             note:
                   - evident, actiunea de dezintegrare a economiei a fost insotita de elemente de propaganda agresiva care, 
                      cu intensitate ceva mai redusa, persistenta si in prezent. Propaganda a urmarit convingerea populatie sa fie de
                     acord cu dezmembrarea economiei (prin descentralizare, restructurare si, evident, privatizare) . 
                   -
populatia, imediat dupa revolutie, era chiar fericita ca poate achizitiona, in sfarsit, <portocale>, neintelegand ca
                     <bunastarea> la care a ajuns brusc (nemaitrebuind sa stea la cozi, putand sa achizitioneze locuinte aproape pe 
                     gratis etc.) nu era rezultatul capitalismului (care este numit, propagandistic, <democratie>), ci rezultat al
                     dezintegrarii bogatiei ramase dupa dictator.
    
    

 

·       conform opiniilor inflacarate ale conducatorilor de dupa revolutie (interesati, foarte posibil, mai mult de bunastarea personala - doar se formasera/ erau crescuti in spirit capitalist - erau produsul sistemului de selectie si promovare de dinainte de dec.1989 si, intr-o anumita masura, ignoranti), trebuia:

·     ca Romania sa treaca la <capitalism> (altfel, dupa cum ne spunea propaganda, <democratia> nu este posibila), trebuia ca economia Romaniei sa ajunga la <privati>

·     cetatenii Romaniei fiind actionari colectivi, nenominali, nu erau <privati>(!?) si, ca urmare, era <obligatorie> privatizarea, transferul <proprietatii> de la toti cetatenii Romaniei la cativa, numiti <privati>

·   se pare ca doar <cativa> definesc capitalismul si asigura <democratia>! (propaganda incearca sa ne convinga ca in democratie, <capitalul/ proprietatile> trebuie detinut/e de un numar restrans de oameni care: <au grija> de ceilalti (mai putin norocosi), <ofera locuri de munca> celor care nu detin capital etc.)

·       in scurt timp, unitatile economice care, cu greu, reuseau sa supravietuiasca ruperii legaturilor organice pe care le aveau in sistemul economic precedent, erau aratate <cu degetul>. Intreprinderile erau acuzate ca sunt ineficiente, provocatoare de costuri pentru Stat (?!) si, chiar daca unele dintre ele aveau <ceva rezultate>, trebuiau dezmembrate si privatizate (vandute) pentru a ajuta Statul <in suferinta>.

o    in fapt, era dezintegrat un intreg sistem economic (o megacorporatie), fara sa se fi facut studii economice de impact, fara previziuni, fara o strategie clara, aplicand un management al restructurarii slab calificat.

o   putem aprecia ca o constanta preocupare a conducatorilor Statului de dupa dec.1989 si pana astazi a fost aceea de a trece proprietatile Statului de la detinatorii de drept (cetatenii Romaniei) la cativa ... dar privati!
Astfel, scapau/ scapa de responsabilitatea (managementului) administrarii eficace a  proprietatilor Statului (a proprietatii detinute nenominal de cetatenii Romaniei) si, in acelasi timp, cel putin o parte dintre ei (dintre
conducatorii Statului si afiliatii) ating o anumita bunastare pe care altfel nu o puteau obtine.   

        -  întelegem prin <Stat> (mega)organizatia care este condusa de catre politicieni, conducatori 
           alesi de catre cetatenii Romaniei (cetatenii Romaniei sunt < proprietarii> organizatiei numite <Stat>)

aceasta forma a <Statului> va rezista pana in momentul privatizarii totale a <Statului>:

o    in prezent suntem in plin proces de trecere de la <proprietatea de Stat> la proprietatea <public-privata> si la proprietatea <privata>, organizatia numita <Stat> cedand periodic functii, sisteme si proprietati catre <privati>, urmand, natural, conform tendintelor prezente, sa asistam la instaurarea capitalismului absolut, moment in care <Statul> va fi in totalitate in <proprietate privata> - probabil, in acel moment, cetatenii Romaniei nu vor mai trebui sa voteze/ sa aleaga conducatorii (politicienii), acestia fiind alesi, integral, de noii proprietari de drept ai <Statului>.

 

·   Ca rezultat al dezintegrarii economiei nationale, imediat dupa 1989, au aparut numeroase oportunitati pentru cei cu initiativa, pentru cei maturi (capabili sa inteleaga realitatea momentului) si pentru cei care se aflau in diversele structuri de management ale defunctei <corporatii Romania>.

 

·   In fapt, chiar daca nu provin direct dintr-o unitate economica din perioada numita depreciativ si ignorant <comunista>, marea majoritate a firmelor de astazi sunt rezultatul dezintegrarii sistemului economic romanesc de dinainte de revolutie.

 

·   In anii ce au urmat, dupa 1989, dezintegrarea economiei Romaniei a dus la un deficit cronic de produse si servicii, fapt ce a determinat un volum al cererii mai mare ca volumul ofertei pe majoritatea pietelor din Romania.

·   Ca urmare, numeroasi <intreprinzatori>, sesizand extraordinara cerere, si-au dezvoltat firmele (si, implicit, averile personale) intr-un ritm exponential (de tipul dublarii cifrei de afaceri/ a profitului la fiecare 2 luni si, uneori, chiar mai repede) .

·   Astlfel, ca urmare a specificului economiei romanesti de dupa revolutie, s-a creat iluzia ca o companie poate sa se dezvolte din <nimic>, sa obtina profituri, cresteri ale cifrei de afaceri spectaculoase fara sa faca investitii si fara sa practice un management calificat.

·   principala calitate a unui conducator de dupa revolutia din decembrie 1989 era sa fie <patron>/ <intreprinzator>: sa identifice cererea si sa o satisfaca cat mai repede posibil.

 

·   Aceasta realitate a determinat ca structura de management a organizatiilor sa fie foarte slab dezvoltata si foarte slab competenta (procesele de planificare, organizare, coordonarea si control erau foarte putin utilizate).

·          principala preocupare a managerilor era (si este inca, in multe cazuri), focalizata pe <imediat>,
pe raspunsul la problemele <urgente> (pe un tip de relatie stimul-raspuns).



Astfel, putem aprecia ca:

·     Managementul intuitiv-speculativ
este managementul dominant practicat de peste 20 de ani in companiile romanesti.

 

obs.:
Acolo unde NU este o concurenta intensa firmele se vor dezvolta doar <instinctual>, abordand piata din perspectiva
<intreprinzatorului intuitiv>
.

· metaforic, acolo unde este hrana din abundenta organismele <fara cap> pot prospera
- organismele complexe apar doar in conditii de penurie
, acolo unde obtinerea <hranei> presupune un 
  control mai mare al mediului; ca urmare a penuriei, organismele isi dezvolta sisteme nervoase 
  periferice (pentru a avea reactii rapide la mediu) si sisteme nervoase centrale (creier) - pentru a putea procesa
  informatia venita din mediu (analiza si decizie pentru organismele superioare) si, astfel, sa actioneze adecvat.
  S
imilar, o firma daca se afla pe o piata slab concurentiala va putea prospera in lipsa unui management c
alificat/
  competent. Odata cu cresterea competitiei, cu aparitia <penuriei>, firmele, pentru a supravietui si a se dezvolta, trebuie 
  sa investeasca in cresterea competentelor detinute si, in special, in strucutura de conducere (sistem nervos central)  

 

Ca urmare a istoriei de dupa 1989, a prabusirii si restructurarii economiei Romaniei, in conditiile in care in prezent pe multe piete se simte un regres evident, avem in Romania,

·   companii/ firme care au o subdezvoltata structura de management si, de cele mai multe ori,

·   managerii sunt slab calificati, chiar daca rezultatele anterioare i-ar recomanda ca buni manageri.
   - prin <bun manger> intelegem persoana care este calificata se abordeze competent
     procesele de planificare, organizare, coordonare si control din cadrul firmei. 

 


In prezent, efectul prabusirii economiei de dinainte de 1989 produce slabe oportunitati. Mediul economic in care se misca firmele de astazi este net mai arid decat cel din anii 90 si mai putin favorabil ca in anii 2000. Se observa cresterea concurentei, sporirea reglementarilor, modificarii ale comportamentului clientilor. Toate acestea obliga societatile sa-si dezvolte <sisteme nervoase periferice si centrale> din ce in ce mai complexe -  pentru a supravietui si pentru a se dezvolta firma trebuie sa investeasca in cresterea competentei managerilor/ a personalului de conducere. Abordarea calificata a managementului, a proceselor de planificare, organizare, coordonare si de control, va constitui principalul factor de dezvoltare a firmei in anii ce vin.

 

Va invitam sa apelati la serviciile de instuire si consultanta in management realizate de Premier Management s.r.l.!

 

Avem competenta necesara sa furnizam

  •  servicii calificate de consultanta manageriala - cresterea performantei afacerii prin consolidarea proceselor de management
      (beneficiati de rezultatele introducerii de bune practici de management de planificare, organizare, monitorizare, control);
  • evaluari si diagnoze de management (ale activitatilor de management/ ale personalului care indeplineste functii de conducere)
      
    (in scopul cunoasterii/ intelegerii slabiciunilor de management si a identificarii actiunilor de imbunatatire ce se impun);
  • cursuri-seminarii de practica manageriala
     
    (in scopul consolidarii competentei managerilor, a conducatorilor aflati pe diverse niveluri irarhice).


Suntem onorati sa raspundem oricarei solicitarii a dvs. referitoare la cresterea performantelor firmei
prin abordarea calificata a managementului afacerii!


Ne puteti contacta la mob. 0722.530.872 , tel./fax 021-242.12.22 sau prin e-mail: contact@premier-management.ro 

 

actualizat (rev2): 17 iulie 2014

rev1: 28 sept.2013

articol initial din: 10 ianuarie 2012 (revizia articolului <Dezvoltarea companiei si competenta detinuta de conducatori (manageri))   

dr.Octavian LOGHIN - coordonator articole s.c. Premier Management s.r.l. 

 

 

 

 

Copyright © Premier Management s.r.l.  All Rights Reserved

(textul este protejat de legea dreptului de autor, legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe). 

sus

 

Reveniti la informatii utile

 

 

S.C. PREMIER MANAGEMENT S.R.L.
adresa : str. Cristea Mateescu nr. 2, sect.2, Bucuresti
tel./ fax : 021-242.12.22
mob. : 0722.530.872
e-mail : contact@premier-management.ro
web : www.premier-management.ro